Scrierile inedite rămase de la americanul J. D. Salinger vor fi publicate în următorii zece ani

Scrierile inedite rămase după moartea autorului american Jerome David Salinger vor fi publicate în următorii zece ani, a afirmat fiul prozatorului, într-un interviu oferit publicaţiei britanice The Guardian.

Aceasta este prima dată când fiul romancierului, Matt Salinger, a confirmat existenţa unui număr impresionant de scrieri inedite rămase după ce tatăl său a încetat din viaţă, în 2010.

Matt Salinger a declarat că, împreună cu văduva tatălui său, “avansează cât pot de repede” pentru a pregăti textele inedite pentru publicare.

La moartea lui J. D. Salinger, în urma acestuia au rămas numai cărţile pe care autorul romanului cult “De veghe în lanul de secară/ Catcher in the Rye” le publicase până în 1965. Până în prezent, ideea că autorul a continuat să scrie fără să publice până la moarte a fost susţinută numai de zvonuri.

Fiul prozatorului a oferit primele certitudini în legătură cu existenţa acestor texte şi a dat asigurări că “tot ce a scris va fi împărtăşit cu publicul la un moment dat”. “Conducea maşina şi trăgea pe dreapta ca să scrie ceva şi să râdă singur, uneori îmi citea şi mie, alteori nu, şi lângă fiecare scaun avea un carneţel”, şi-a amintit Matt Salinger despre celebrul său tată.

Matt Salinger a negat şi zvonurile lansate în documentarul din 2013 despre scriitor potrivit cărora ar fi urmat să fie publicate cinci volume noi semnate de acesta, inclusiv o povestire în care ar apărea Holden Caulfield, personajul principal din “De veghe în lanul de secară”, dar şi una în care ar fi fost vorba despre căsnicia lui J. D. Salinger cu Sylvia, fostă colaboratoare a regimului nazist, arată The Guardian.

Matt a descris zvonurile drept “gunoi absolut” şi că “oricine l-a înţeles pe tata vreun pic îşi dă seama că este o idee dement de nostimă să fi scris el o carte despre prima lui căsnicie. E dincolo de hotarul plauzibilului”.

Despre textele inedite, Matt Salinger a spus că este sigur că “îi vor dezamăgi pe cei de care nu îi păsa” tatălui său, “dar, pentru adevăraţii cititori, cred că va fi o primire teribil de bună, vor fi atinşi în modurile în care orice cititor speră să fie atins atunci când deschide o carte. Nu vor fi neapărat schimbaţi de ceea ce vor citi, dar se va alege câte ceva ce poate duce la o schimbare”.

Acesta a luat măsuri împotriva republicării unor texte de tinereţe ale tatălui său, povestiri despre care Salinger însuşi a afirmat că ar fi nedrept să fie reeditate. “Când tatăl meu spune că tot ce are de zis este în ficţiune, să-l credeţi. Am impresia că, atunci când mai multe dintre scrierile sale vor fi publicate, se va vedea că acoperă tot ce contează pentru un cititor pătrunzător. Treaba mea este să ajut ca lucrul acesta să se întâmple cât mai curând posibil şi să nu stau în drum”, a explicat fiul scriitorului.

Americanul J. D. Salinger a trăit între 1919 şi 2010 şi este considerat unul dintre cei mai influenţi autori ai secolului al XX-lea, cu toate că ultimul text inedit publicat a fost “Hapworth 16, 1924”, o povestire care a apărut în The New Yorker în 1965, când Salinger avea vârsta de 46 de ani. Din 1953, Salinger a trăit izolat la Cornish, în New Hampshire. A publicat “De veghe în lanul de secară”, romanul care l-a făcut celebru, în 1951. Succesul cărţii sale a fost urmat de o serie de evenimente neplăcute, după ce criminali ca ucigaşul lui John Lennon, cel care a încercat să îl omoare pe Ronald Regan în 1981 şi alte cazuri celebre au arătat că sunt foarte legaţi de povestea tânărului neadaptat.